Comisia Europeană propune măsuri ‘decisive’ împotriva drogurilor legale

Comisia Europeană (CE) a propus marţi o serie de măsuri prezentate ca decisive pentru consolidarea capacităţii Uniunii Europene de a reacţiona la problema ‘drogurilor legale’, noile substanţe psihoactive utilizate ca alternative la drogurile ilegale, precum cocaina şi ecstasy.
Conform normelor propuse de CE, substanţele psihoactive dăunătoare vor fi retrase rapid de pe piaţă, fără a pune în pericol diferitele întrebuinţări legitime industriale şi comerciale ale acestora. Propunerile vin ca urmare a avertismentelor din partea Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) şi ale Europol cu privire la amploarea fenomenului, dar şi a unui raport din 2011 care a constatat că este necesară consolidarea mecanismului actual al UE pentru soluţionarea problemelor legate de substanţele psihoactive noi.
‘Drogurile legale reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă în Europa, tinerii fiind cei mai expuşi. Cu o piaţă internă fără frontiere, avem nevoie de norme comune la nivelul UE pentru a soluţiona această problemă’, a declarat comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding, în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Astăzi propunem o legislaţie solidă la nivelul UE cu privire la substanţele psihoactive noi, astfel încât UE să poată oferi un răspuns mai rapid şi mai eficace, inclusiv capacitatea de a elimina imediat substanţele dăunătoare de pe piaţă pe o bază temporară’, a adăugat ea.
Generaţia tânără este cea mai expusă riscurilor presupuse de substanţele psihoactive noi. Un sondaj Eurobarometru din 2011 referitor la ‘atitudinea tinerilor privind drogurile’ arată că, în medie, 5% din tinerii din UE au folosit astfel de substanţe cel puţin o dată în viaţa lor, cu un maxim de 16% în Irlanda şi cu aproape 10% în Polonia, Letonia şi Regatul Unit.
În România, proporţia utilizatorilor de noi substanţe psihoactive în rândul adolescenţilor şi tinerilor din categoria de vârstă 15-24 de ani este de 3,3%, printre cele mai mici din Europa. De asemenea, România a făcut doar două notificări către OEDT din 2005 până în prezent, depăşind în topul UE din acest punct de vedere doar Cipru şi Estonia, care nu au avut astfel de notificări.
Propunerea Comisiei ar urma să consolideze şi să accelereze capacitatea UE de a combate substanţele psihoactive noi prin asigurarea unei proceduri mai rapide, în condiţiile în care în prezent poate dura minimum doi ani pentru a interzice o substanţă în UE. În viitor, UE va putea să acţioneze în doar 10 luni. În cazurile extrem de grave, procedura va fi mai scurtă, întrucât va fi posibilă retragerea imediată a substanţelor de pe piaţă pentru o perioadă de un an. Măsura ar urma să garanteze faptul că substanţa nu mai este disponibilă pentru consumatori, în timp ce se efectuează o evaluare completă a riscurilor.