Guvernul a trimis Parlamentului o propunere de modificare a Codului Rutier, prin care devine legal ca şoferii să poată conduce după ce au băut. Limita legală de alcoolemie, propusă de Guvern, este de 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat şi de 0,2 g/l alcool pur în sânge. România ar urma, astfel, să iasă din grupul ţărilor europene care promovează “toleranţa zero” faţă de consumul de alcool la volan şi să adopte reguli similare cu state precum Estonia, Polonia, Suedia sau Slovenia, chiar dacă numărul de morţi în accidente rutiere, din cauza consumului de alcool, situează ţara noastră pe locul 6 în Europa – 194 de victime în 2010.
Folosind un alcooltest certificat şi produs de firma Dräger, care furnizează aparate şi Poliţiei Rutiere, gândul a făcut un experiment pentru a vedea cât de sigur este să te urci la volan după consumul unei beri, a unui pahar cu vin sau al unuia cu whisky. Concluziile arată că mâncatul cu aproximativ jumătate de oră înainte de a consuma o singură unitate din băuturile care au făcut obiectul experimentului determină o alcoolemie sub limita legală, în cazul tuturor subiecţilor.
De asemenea, testele au arătat că un pahar cu vin sau cu whisky pe stomacul gol nu ar duce la suspendarea permisului pentru niciunul dintre subiecţi, nici după 15 minute de la terminarea băuturii, în timp ce berea pe stomacul gol, în cazul femeii care a participat la experiment, determină o alcoolemie peste limită legală.
Astfel, teoria premierului Victor Ponta se confirmă: „Omul obişnuit care se duce la o nuntă şi gustă un pahar de vin, nu e nici măcar contravenţie. (…) 90% din cetăţenii acestei ţări au spus un lucru: dacă mă duc la o terasă şi după ce am jucat fotbal şi beau o bere îmi iei permisul? Dacă mă duc la nuntă şi ciocnesc cu nuntaşul îmi iei permisul?”. Aparent, răspunsul este nu.
Experimentul gândul a mai arătat că la femei, aceeaşi băutură alcoolică determină o alcoolemie mai mare decât la bărbaţi, iar bărbatul cel mai masiv a avut alcoolemiile cele mai mici, astfel că se poate conchide că, cu cât masa corporală a unei persoane este mai mare, cu atât alcoolul se difuzează mai slab în sânge.
Gândul a testat, de asemenea, şi două dintre miturile care circulă printre şoferi, privind alcoolemia: consumul de murături în oţet şi cel de bomboane cu alcool. Acestea nu se confirmă.
Precauţii: fiecare om reacţionează diferit la alcool
Experimentul gândul este orientativ şi este departe de a oferi un îndreptar pentru şoferii care doresc să ştie cât pot bea pentru a evita suspendarea permisului de conducere. În primul rând, experimentul a avut doar trei subiecţi, iar specialiştii consultaţi de gândul au explicat că oameni cu caracteristici similare pot reacţiona diferit la alcool, în funcţie de diverşi factori, precum sănătatea generală şi cea a ficatului, consumul de alimente, de lichide sau obişnuinţa organismului cu consumul de alcool (cei care consumă regulat alcool metabolizează mai rapid alcoolul din organism, pentru că enzimele sunt mai obişnuite cu acest proces, dezavantajul fiind că ficatul este mai obosit).
De asemenea, subiecţii experimentului gândul, chiar şi atunci când au rămas în limitele legale ale alcoolemiei, au experimentat stări de oboseală, de euforie şi au devenit mai agresivi în comportament – caracteristici care diminuează sau afectează capacitatea de a conduce autovehicule.
“Este clar că nu există o formulă care sa zică: atât ai băut, atât ai alcoolemia. Mai sunt variaţiile de moment, metabolismul nostru nu este ca un motor de maşină, să meargă mereu la fel. Cel mai bine e să nu bei deloc înainte să te sui la volan” a explicat pentru gândul dr. Corina Zugravu, specialistă în nutriţie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.
“Sunt multe variabile care intervin, nu se poate crea un standard. Acelaşi tip de persoană care consumă aceeaşi cantitate de băutură poate obţine alcoolemii diferite în funcţie de ce mănâncă, de greutate, de bagaj genetic”, explică pentru gândul şi prof. dr. Gabriela Radulian, specialistă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la Institutul “Paulescu”.
“Sunt foarte mulţi factori implicaţi atunci când se calculează alcoolemia. Se întâmplă ca nivelul de alcoolemie să difere chiar în cazul aceleiaşi persoane, deşi a băut acelaşi tip de alcool şi în aceeaşi cantitate. Cel mai sigur este fără alcool atunci când urci la volan”, a spus dr. Lygia Alexandrescu, medic nutriţionist, lector universitar doctorand la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.
Cum s-a desfăşurat experimentul
La experimentul gândul au participat trei subiecţi. O femeie (170 cm, 61 kg, 30 de ani) şi doi bărbaţi, unul cu caracteristicile 175 cm, 75 kg, 38 de ani, iar al doilea cu caracteristicile 193 cm, 105 kg, 32 de ani. Au fost alese trei tipuri de băutură – bere, vin şi whisky, din care a fost consumată o singură unitate – o doză de 500 ml de bere (5% alcool), un pahar cu 150 ml de vin (12,5% alcool) şi un pahar cu 50 de ml de whisky (40% alcool).
Mai multe pe www.gandu.info
Lasa un raspuns