Biserica Greco-Catolica protesteaza oficial fata de modul de revizuire al Constitutiei

Biserica Greco-Catolica a inaintat un protest oficial pe data de 27 iunie presedintelui Senatului, domnul Crin Antonescu, “fata de lipsa de transparenta si consultare cu care Comisia de revizuire a lucrat la modificarea Constitutiei Romaniei, prejudiciind astfel intregul proces de modificare a legii fundamentale a unui stat de drept.”
“Este innaceptabil ca aceasta comisie sa nu fi comunicat zilnic, oficial, textele discutate zi de zi si motivatia din spatele votului, partile interesate fiind nevoite sa afle din presa despre forma articolelor votate”, a spus in scrisoarea sa Preafericirea Sa Lucian Cardinal Muresan, Intaistatatorul Bisericii Greco-Catolice.
In document se afirma ca “nici un articol din viitoarea Constitutie nu a suferit mai multe modificari decat cel referitor la rolul istoric al cultelor «in constituirea si modernizarea statului roman»”.
Articolul cu pricina a fost initial respins de Comisia de revizuire, apoi s-a spus ca va face parte din preambulul Constitutiei, ulterior s-a votat o forma care a fost  apoi modificata de doua ori, ca in cele din urma forma finala a articolului sa devina: “Romania recunoaste rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale si al minoritatilor nationale”.
Amendamentul de mai sus a devenit parte din articolul 1 al viitoarei Constitutii.
Preafericirea Sa Cardinalul Lucian a adus trei critici majore acestui articol si implicit procesului de revizuire al Constitutiei.
1. Prima critica se bazeaza pe faptul ca acest articol a suferit modificari de 180 de grade in 14 zile de unde “rezulta clar ca membrii acestei comisii au cedat la presiuni”.
“Prin includerea acestui articol, Constitutia a fost transformata din carte de principii – care ar trebui sa se aplice egal tuturor – intr-o carte de istorie, iar adevarul istoric nu poate fi stabilit prin consens sau in urma votului unei comisii”, a spus Cardinalul Lucian.
Scrisoarea a mentionat ca “nu Biserica Greco-Catolica a initiat amendamentul din Constitutie ce face referire la rolul istoric al cultelor in faurirea Romaniei.  Daca, insa, Comisia a votat ca in Constitutie sa apara referinte istorice, atunci adevarul istoric trebuia mentionat in intregime, la fel cum a facut-o si Constitutia din 1923 si 1938.”
Pentru meritele avute la constituirea identitatii romanesti si la faurirea Romaniei, atat Constitutia din 1923 (art. 22) cat si cea din 1938 (art. 19) mentiona Biserica Greco-Catolica alaturi la Biserica Ortodoxa ca fiind “biserici romanesti”. “Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaietea fata de celelalte culte”, se afirma in aceste Constitutii.
Intr-o scrisoare anterioara, trimisa pe data de 19 iunie Comisiei de revizuire, Cardinalul Lucian afirmase ca “daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului roman”, Biserica Greco-Catolica va trebui mentionata alaturi de Biserica Ortodoxa, la fel cum a facut-o si Constitutia din 1923 si 1938.
2. A doua critica adusa articolului 1 din viitoarea Constitutie are la baza mentiunea din articol ca “numai cultelor «recunoscute de lege» le sunt recunoscute meritele in faurirea statului Roman”, adaugare facuta cu 24 de ore inaintea votului pe textul final.
“Conform acestui articol din viitoarea Constitutie, meritele istorice de netagaduit ale unor culte vor fi conditionate de recunoasterea actuala a acestora de catre stat”, a spus Cardinalul.
Statul va putea sa scoata in afara legii o Biserica “si, astfel, sa nu mai recunoasca meritele acesteia la faurirea Romaniei, iar acest lucru sa fie perfect constitutional”, se afirma in scrisoare.
“Aceasta formulare creeaza premisele repetarii situatiei din 1948 cand Biserica Greco-Catolica a fost scoasa in afara legii de catre comunisti si s-a incercat scoaterea ei din istorie, ceea ce starneste profunda ingrijorare in randul comunitatii greco-catolice”, a aratat Cardinalul Lucian.
Ingrijorarea Bisericii Greco-Catolice in legatura cu aceasta formulare “este fundamentata si de faptul ca din Comisia de modificare a Constitutiei a facut parte domnul deputat si vicepresedinte PDL Ioan Oltean, care recent a initiat un nou proiect de lege pentru ingradirea drepturilor Bisericii Greco-Catolice. Tot domnia sa a stat la baza unei modificari din articolul mai sus mentionat.”
Pe data de 8 mai, 2013, deputatul si vicepresedintele PDL IOan Oltean a initiat un nou proiect de lege prin care a incercat sa ingradeasca accesul la justitie al Bisericii Greco-Catolice si sa opreasca retrocedarile bisericilor greco-catolice confiscate de comunisti in 1948 si date Bisericii Ortodoxe Romane. Proiectul respectiv a fost criticat la vremea respectiva de comunitatea greco-catolica din Romania si din diaspora.
3. A treia critica adusa articolului 1 are la baza faptul ca aceasta modificare constitutionala a nu fost discutata la nivelul intregii societati si cu toate cultele din Romania, lucru considerat “inadmisibil”.
Mai mult, “modificari majore la acest articol s-au facut cu 24 de ore inaintea votului final, astfel incat nici un alt cult din Romania sa nu-si poata expune punctul de vedere”, s-a afirmat in scrisoare.
Datorita acestei lipse de consultari obligatorii, “aceasta decizie unilaterala a Comisiei de revizuire genereaza in mod nenecesar discordie sociala si deschide calea statului spre intoleranta, discriminare si abuzuri, cum s-a vazut si in trecut”, a afirmat Cardinalul.
Modul lipsit de transparenta cum aceasta comisie a abordat un subiect atat de sensibil arata de ce “este imperativ ca in noua Constitutie statul sa garanteze libertatea religioasa si sa defineasca clar ce este aceasta”, se arata in scrisoare.
Biserica Greco-Catolica a solicitat in scrisoarea din 19 iunie adresata Comisiei de revizuire sa defineasca in noua Constitutie libertatea religioasa urmand exemplul Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Actuala Constitutiei a Romaniei nu defineste ce include libertatea de constiinta si religie.
“In concluzie, ne declaram dezaprobarea fata de textul final al articolului 1 din viitoarea Constitutie si ne rezervam dreptul de a initia actiunile pe care le consideram necesare pentru a ne asigura ca viitoarea Constitutie va garanta drepturi egale tuturor cetatenilor Romaniei indiferent de confesiune sau credinta“, a spus Preafericirea Sa la finele scrisorii.
Pentru referinta, postam in continuare textul integral al scrisorii trimise domnului Crin Antonescu, Presedintele Senatului.