AVANTAJ: Articolul din noul Cod de procedură penală care scade pedepsele pentru corupţii care îşi recunosc faptele

 Un deputat, un fost director al Hidroelectrica, doi învinuiţi din dosarul Referendumul şi doi inculpaţi din dosarul furtului de tablouri din Olanda sunt doar câţiva dintre justiţiabilii care în ultima perioadă au utilizat o prevedere care există în Codul de Procedură Penală încă din 2010, potrivit căreia recunoaşterea vinei permite, printre altele, accelerarea judecării dosarelor şi reducerea pedepselor. Noul Cod aduce o altă noutate: suspectul şi procurorul pot face o înţelegere în timpul cercetării penale, care trebuie validată de judecător, nemaifiind nevoie de o procedură în contradictoriu. Condiţia încheierii acordului este ca pentru infracţiunea în cauză pedeapsa să fie de maximum 7 ani de închisoare.Recunoaşterea vinovăţiei este utilizată cu succes în procesele penale obişnuite încă din 2010, dar în ultimul an a început să fie folosită şi în dosarele de corupţie. Ultimul caz este cel al unui deputat care şi-a recunoscut faptele de corupţie, iar dosarul său a fost judecat pe fond într-o singură zi. Gândul a analizat patru astfel de dosare. Avantajele acestei proceduri sunt următoarele: dosarele sunt judecate rapid, instanţele pot judeca mai multe dosare, inculpatul beneficiază de o reducere a limitelor pedepsei, statul cheltuieşte mai puţin cu funcţionarea instanţelor.Dacă în vechiul Cod de procedură penală se reglementa situaţia în care inculpatul recunoştea săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, potrivit noii legi intrate în vigoare la 1 februariel procedura recunoaşterii vinovăţiei poate fi aplicată încă din faza cercetărilor penale, printr-un acord semnat în acest sens între procuror şi inculpat şi care trebuie validat de judecător.