Augustin Buzura şi-a lansat la Bookfest o carte scrisă în urmă cu 14 ani – "Recviem pentru nebuni şi bestii"

"În cea ce mă priveşte, climatul de acum 14 ani n-aş spune că era extrem de fericit", a mărturisit scriitorul pentru AGERPRES, adăugând că "Recviem" este cartea sa cea mai bună, la care ţine enorm şi că pronosticurile făcute cu mulţi ani în urmă în paginile sale se adeveresc în prezent. 

 

Buzura a dezvăluit că în prezent lucrează la refacerea unui roman. 

 

"Refac un roman – ‘Raport asupra singurătăţii’. Îl completez de tot", a mai spus scriitorul. 

 

"Recviem pentru nebuni şi bestii", care a văzut lumina tiparului la Editura Univers, în anul 1999, este, potrivit criticii literare, un text sumbru, încărcat de îndoieli, în care Buzura descrie ce mai rămâne dintr-o ţară din Est, odată trecută de partea cea bună, scriitorul încercând să afle ce se întâmplă cu nebunii şi cu bestiile după ce camerele de luat vederi ale televiziunilor şi-au pierdut interesul pentru prăbuşirea Zidului. 

 

Născut la 22 septembrie 1938, în comuna Berinţa, judeţul Maramureş, scriitorul Augustin Buzura, membru al Academiei Române, este autorul unor numeroase romane care tratează drama intelectualului care intră în conflict cu sistemul comunist din lumea academică, publicate înainte de 1989. Romancierul a fost unul dintre cei mai cenzuraţi scriitori în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază. 

 

După 1990, scriitorul îşi păstrează aceeaşi privire lucidă asupra epocii pe care o traversează societatea românească post-decembristă, cu tarele, iluziile şi deziluziile acesteia. 

 

În 2004 îi apar două cărţi: o reeditare – a cincea de la apariţia sa în 1974 – ‘Feţele Tăcerii’ şi ‘Teroarea iluziei’, care transcrie după ani de zile de la înregistrarea ei, un dialog avut de scriitor la Munchen, în 1989, cu Crisula Ştefănescu, pe atunci angajată în secţia de cercetare a postului de Radio Europa Liberă, iar în 2009 volumul ‘Raport asupra singuratăţii’. 

 

I s-au tradus două romane în franceză: ‘Chemin de cendres’, în 1993, tradus de Jean-Louis Courriol şi ‘Requiem pour salauds et fous’, în 2001, tradus de Marily Le Nir, ambele în ‘Editions Noirs sur Blanc’. 

 

Din 2005, Augustin Buzura conduce revista ‘Cultura’, o revistă de atitudine culturală şi civică, semnând numeroase articole. Multe din acestea au fost adunate în volumul ‘Nici vii, nici morţi’, pe care autorul l-a lansat, în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus 2012. 

 

A fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (din 1990) şi al Institutului Cultural Român (2003-2004). Preşedinte al filialei române a Asociaţiei de Ştiinţă şi Cultură Europeană, cu sediul la Roma (din 1992). 

 

A fost decorat cu Ordinul Naţional ‘Pentru Merit’ în grad de mare cruce (2000) şi cu Ordinul brazilian ‘Rio Branco’ în grad de comandor.