"În prezent, peste douăzeci de milioane de persoane din întreaga lume sunt traficate. O formă de sclavie modernă, traficul de persoane este o infracțiune care are loc în aproape toate țările și afectează pe aproape toată lumea. Cu toate acestea, multe persoane continuă să creadă că este o chestiune care îi afectează doar pe alții, din alte țări.
Adevărul este că vă afectează pe dumneavoastră și ne afectează pe toți. E posibil ca victimele traficate să fi lucrat la producerea celor mai noi telefoane inteligente pe care le cumpărăm, a produselor de machiaj pe care le folosim și a hranei pe care o consumăm. De fapt, foarte puține sunt lucrurile pe care le putem cumpăra cu deplină încredere că persoanele care le-au produs nu au fost forțate să facă acest lucru.
Victimele traficului de persoane, fie că este vorba despre persoanele traficate în scopuri de exploatare sexuală sau de muncă forțată, provin din diverse medii, iar în multe cazuri, poveștile lor încep cu aspirația de a avea o viață mai bună și cu lipsa modalităților de a-și îndeplini aspirațiile. Traficanții exploatează această realitate.
În special persoanele care caută oportunități de angajare, atât în propria țară, cât și peste hotare, se confruntă cu riscul recrutării ilegale și abuzive care poate duce la trafic. În astfel de cazuri, aceste persoane sunt în imposibilitatea de a-și părăsi locurile de muncă din mine, fabrici și agricultură, de pe șantiere și bărci de pescuit, sau de a scăpa din comerțul cu servicii sexuale, care în multe cazuri se dezvoltă în paralel cu aceste industrii.
Raportul privind traficul de persoane, făcut public de secretarul de stat John Kerry pe 27 iulie 2015, evidențiază aceste riscuri și măsurile pe care le pot lua autoritățile, companiile și consumatorii pentru a combate traficul de persoane. Fiecare dintre noi poate schimba ceva.
Autoritățile trebuie să continue să combată traficul de persoane în toate formele sale prin măsuri ferme de aplicare a legii și o protecție eficientă a victimelor, în paralel cu implementarea de politici care să prevină traficul de persoane, inclusiv în cadrul propriilor lanțuri de aprovizionare. Un guvern poate stabili un exemplu de urmat.
Poate stabili standarde înalte și așteptări clare de la sectorul privat și poate adopta politici care sporesc protecția împotriva sclaviei moderne în cadrul lanțurilor de aprovizionare. Atunci când instituțiile statului își îmbunătățesc eforturile de a monitoriza propriile practici de achiziții, generează schimbări pe piața globală a muncii.
Și sectorul privat are o oportunitate reală să joace un rol principal în această privință. Companiile pot stabili politici anti-trafic și pot realiza o hartă a lanțurilor lor de distribuție până la nivelul materiilor prime, pentru a identifica vulnerabilitățile și lipsa de transparență; pot elimina riscul de trafic de persoane în operațiunile lor; pot stabili un echilibru între dezvoltarea lor și eforturile de combatere a traficului de persoane, astfel încât să nu se sacrifice libertatea, bunăstarea și demnitatea angajaților din cadrul lanțului de aprovizionare pentru un profit mai mare.
Și indivizii pot juca un rol important în lupta împotriva traficului de persoane în cadrul lanțurilor de aprovizionare. Folosind instrumente de informare a consumatorilor precum SlaveryFootprint.org, ei pot înțelege mai bine cum afectează traficul de persoane achizițiile lor zilnice și își pot folosi puterea de cumpărare pentru a solicita companiilor să ia măsuri pentru a preveni sclavia în cadrul lanțurilor lor de aprovizionare. Totodată, ei pot pune presiune asupra autorităților pentru ca acestea să adopte legislație care să-i protejeze pe muncitori și să asigure transparență și responsabilitate în achizițiile acestora.
Pentru a elimina traficul de persoane din cadrul lanțurilor de aprovizionare, va fi nevoie de atenție sporită, resurse și colaborare între autorități, sectorul privat și consumatorii individuali. Prin colaborare și valorificarea punctelor forte ale diverșilor actori, piața globală poate deveni un loc care să stimuleze inovația și dezvoltarea companiilor și o forță de muncă liberă de sclavia modernă."
Hans G. Klemm
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România
Lasa un raspuns