Statul pierde anual circa 1,31 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale din principalele ramuri ale industriei alimentare, potrivit calculelor gândul. Cea mai mare sumă, 600 de milioane de euro, nu mai ajunge la stat din cauza evaziunii fiscale din sectorul morăritului şi al panificaţiei, unde evaziunea ajunge să reprezinte până la 60% din această piaţa evalUată la un miliard de euro pe an.
Alte 480 de milioane de euro se pierd anual, potrivit estimărilor gândul, din sectorul legumelor şi fructelor, o piaţă de 800 de milioane de euro, iar restul de 230 de milioane de euro nu mai ajung în visteria statului din industria cărnii.
Cel mai recent caz de evaziune în industria alimentară, cu un prejudiciu de circa 50 de milioane de euro, este anchetat în prezent de DNA şi îl implică pe senatorul PSD Niculae Bădălău, urmărit penal pentru trafic de influenţă, pe procurorul Angela Nicolae şi pe mai mulţi funcţionari ai Ministerului Finanţelor.
"Evaziunea fiscală este cea mai neagră gaură pentru bugetul de stat. Pentru a face plinul la buget, Guvernul este nevoit să inventeze alte taxe şi impozite. Fiecare cetăţean contribuie la plata evaziunii fiscale", este de părere Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară.
gândul vă prezintă metodele prin care se face evaziune fiscală în industria alimentară, de la carnea de porc şi pui la legume, fructe şi panificaţie.
REŢEAUA ABATORUL
Anual, statul român pierde din cauza evaziunii fiscale din industria cărnii circa 230 de milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Doar în cazul cărnii de pui, evaziunea fiscală ajunge să reprezinte 15% – 20% din valoarea pieţei, după cum a declarat pentru gândul Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).
Una dintre metodele prin care se face evaziune pe piaţa cărnii de pui porneşte încă din fermele care se ocupă cu creşterea păsărilor, potrivit spuselor preşedintelui FSIA.
Într-o astfel de fermă sunt puse la incubat, spre exemplu, un milion de ouă. Din acestea pot ieşi un milion de pui sau doar 700.000 de pui, diferenţa putând sau nu să fie declarată.
În cazul în care diferenţa nu este declarată în abatoarele mici ajung atât păsările "cu acte", cât şi celelalte. Aici, puii nedeclaraţi sunt sacrificaţi, iar apoi carnea este încărcată în aceleaşi maşini care transportă şi carnea de pui cu acte, întreaga cantitatea fiind însoţită doar de un aviz de expediţie, fără valoare.
În cazul în care şoferul care transportă carnea de pui de la abator la magazine este oprit, el prezintă avizul şi spune că factura se va întocmi la final pentru că are de făcut mai multe transporturi. În realitate însă, factura nu mai este emisă.
Astfel, pe rafturile magazinelor ajunge o cantitate de carne de pui provenită de la păsările nedeclarate, fără acte, care este apoi scoasă la vânzare.
"Este doar una dintre modalităţi. La tăiere, inclusiv în considerarea unor probleme în abatoare, toate aceste lucruri pot duce la scăderea numărului de pe bandă şi la evaziune", ne-a mai explicat Frumosu.
Evaziunea la carnea de porc: 40% din piaţă
Din totalul cărnii de porc care ajunge să fie cumpărată ca atare de români din magazine sau care intră în preparatele consumate de aceştia, 80% provine din import. Aici apare şi principala modalitate prin care este realizată evaziunea fiscală, care ajunge la circa 40% din piaţă în acest sector, eludarea TVA.
Articolul îi găsiţi integral pe www.gandu.info
aRTICOLUL
Lasa un raspuns