Câte zone folclorice, atâtea tradiţii. Oriunde s-ar afla, maramureşenii încep pregătirile din timp pentru seara de Crăciun: taie porci, pregătesc colaci şi pupeze, şi nu în ultimul rând, îşi scot cu grijă şi mândrie, din lăzile cu zestre, costumele populare. Dacă în zona Codru, tradiţiile şi obiceiurile de iarnă sunt pe cale de dispariţie, în Maramureşul istoric nu găseşti casă în care să nu se simtă emoţia unui Crăciun autentic. Frânturi din aceste momente au fost prezetate recent, în Muzeul Satului din Baia Mare, în cadrul evenimentului „Crăciun în Maramureş”, organizat de Consiliul Judeţean şi Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania.
Periplul îl începem în comuna Cerneşti, acolo unde grăsunii au fost deja condamnaţi la tăiere, spre bunăstarea familiilor pentru seara de Crăciun, şi nu numai. Bucătari iscusiţi ne-au divulgat şi câteva secrete pentru ca preparatele să iasă mai delicioase: să nu se folosească în compoziţia lor decât condimente naturale şi să se pună mult suflet în toată munca.
„La noi la ţară nu se poate numai cu salată, numai cu bucate vegetariene. La noi când e zi de lucru şi zi de coasă, musai să dai şi ceva de mâncare. Carnea de cârnaţ, de exemplu, se condimentează cu condimente naturale, şi după aia se face cârnaţul. Se pune numai sare, piper, boia şi usturoi. Atât. La caltaboş se mai adaugă şi cimbru”, au divulgat doi bucătari iscusiţi din Cerneşti.
De la Cerneşti ajungem la polul opus al judeţului, la ucraineni. La Bistra, spre exemplu, găsim gazde primitoare, care se pregătesc de Crăciunul pe rit vechi. De la primarul comunei, Vasile Duciuc, aflăm că de Crăciun, imediat după lăsarea întunericului, în comună se trag clopotele, iar gazda casei sau mezinul familiei rosteşte rugăciunea „Tatăl nostru”, după care grupuri de colindători încep a umbla din casă în casă. În seara de Crăciun se fac 12 feluri de mâncare, numai de post, iar abia în prima zi de Crăciun oamenii vor pune pe masă bucatele tradiţionale.
„Sunt sarmale, hribe, toate de post, prune uscate, meniu specific fiecărei localităţi”, a explicat primarul comunei Bistra, Vasile Duciuc.
Turiştii care optează pentru staţiunea montană Borşa trebuie să se grăbească dacă doresc să-şi petreacă noaptea dintre ani în oraşul de la poalele Pietrosului Rodnei. De Crăciun însă pensiunile vor fi pline ochi. Gazdele le-au pregătit turiştilor preparate care mai de care mai gustoase. Deliciul îl va face porcul la proţap, un preparat haiducesc specific locului, care, spun specialiştii, poate fi „stropit” cel mai bine cu bere sau un vin roşu.
„Se prepară cu condimente obişnuite: piper, sare, vegeta, se unge cu ulei de măsline, se învârte la jar, încet, 6-7 ore, şi după aia e foarte bun. La Borşa se face treaba asta, mai ales la pensiuni când vin invitaţii, de sărbători, mai ales acum că e Crăciunul, Anul Nou. De obicei se face porc la rotisor, se mănâncă şoricul de pe el, se mai fac cârnaţi şi altele. Se udă cu bere, că îl înmoaie, şi pe urmă cu nişte vin, să-i dea aromă. E foarte bun”, a spus Sorin Tomoioagă.
Pregătirile sunt în toi şi la Botiza. În vreme ce bărbaţii prepară produsele din carne de porc, gospodinele coc prăjituri şi gogoşi.
„Punem făină, drojdie, sare, puţin ulei, ouă şi le frământăm. Frământatu contează forte mult”, a spus o gospodină.
În zona Codru, la Oarţa de Jos, tradiţiile sunt pe cale de dispariţie. Prea puţini oameni mai îmbracă astăzi portul popular însă când vine vorba de bucătăria tradiţională, localnicii nu se dau îndărăt. An de an pregătesc pomana porcului de lângă care nu lipseşte varză călită, iar de Crăciun, gazda casei umple traista colindătorului cu pupeze şi colaci. Cu ceea ce se deosebeşte Oarţa de Jos de celelalte zone este pomul de Crăciun, ]mpodobit cu hârtie creponată, paie de secară şi diferite podoabe pe care străbunicii noştri le găseau la acea vreme în zona Codrului. Şi la Călineşti, tradiţiile par să fie ameninţate de nou, însă oamenii locului nu se lasă înfrânţi şi încă îşi mai confecţionează haine tradiţionale. Printe aceştia se numără şi primarul comunei, Mihai Nemeş.
„Nu ne uităm obiceiurile fiindcă e păcat. Şi eu mi-am făcut cămaşă, mi-am făcut toate hainele care îmi trebuie şi în ziua de Crăciun, în zilele însemnate de Paşte, le îmbrăcăm şi mergem cu mult drag la biserică şi prin sat. Avem acolo un grup de profesori, învăţători care se preocupă de tot ce înseamnă actul cultural şi mai ales portul popular. Este Voichiţa Nemeş, căreia îi mulţumesc, şi Rodica Nemeş care se ocupă de iniţierea tinerilor, îşi păstrează portul pentru că e păcat să se piardă acest port”, a declarat primarul comunei Călineşti, Mihai Nemeş.
Maramureşenii plecaţi în străinătate, care nu pot ajunge în acest an acasă de sărbători, sau turiştii care nu au ocazia să revină în judeţul nostru, nu vor uita gustul bucatelor tradiţionale. Gospodinele din Dragomireşti, spre exemplu, au grijă să le trimită celor dragi pachete cu preparatele cele mai gustoase.
„Şi care nu a venit acasă le-am trimis un pachet şi tot simt că e Crăciunul, că vine Crăciunul”, a spus o gospodină din Dragomireşti.
Acestea au fost doar câteva crâmpeie din zonele etnografice ale judeţului Maramureş. În ciuda ploii, Consiliul Judeţean Maramureş a reuşit să reunească, şi în acest an, tradiţiile şi obiceiurile din toate zonele judeţului şi vă invită şi pe dumneavoastră să le descoperiţi, până mai există. Iar pentru toţi maramureşenii care au grijă să păstreze datinile acestui ţinut, preşedintele Consiliului Judeţean Matamureş, Zamfir Ciceu, are un singur mesaj: „Să le dea Dumnezeu sănătate, prosperitate şi unitate – este mesajul meu de anul acesta pentru toţi maramureşenii. Cred că dacă le avem pe acestea, suntem oameni împliniţi”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu.
Lasa un raspuns