Aurul nu e la Roșia Montana, ci în tradițiile Maramureșului, spune irlandezul Peter Hurley. În acest sens din 2010 a încercat prin diferite moduri să valorifice cultura tradițională. După 7 ani în care a organizat festivaluri prin intermediul căruia a reînviat tradiții străvechi și a promovat arta populară, s-a decis să împărtășească această experiență în cadrul unor conferințe organizate în Sighetu Marmației, Baia Mare și Cluj.
În deschiderea conferinței de aseară din Sighetu Marmației a vorbit primarul Horia Scubli, care a ținut să îi mulțumească irlandezului pentru implicarea lui în promovarea Maramureșului.
„Peter este o persoană pe care am privit-o puțin cu reținere în urmă cu 7 ani când ne-am întâlnit la Săpânța și mi s-a părut că visele lui sunt prea mari și nu o să reușească să le îndeplinească niciodată, dar totodată entuziasmul lui m-a dezarmat și într-un final m-a și convins că Peter este ceea ce își dorește țara asta să aibă, și anume Peter este un bun român și nu greșesc când spun asta. În anii următori când ne-am întâlnit Peter nu mai povestea despre proiecte, deja avea un trecut și de atunci ceea ce a făcut el pentru județul Maramureș, pentru România, pentru noi toți este minunat. Peter nu cred că noi să putem să îți mulțumim pentru ceea ce faci, singurul lucru ce putem să îl facem este să fim alături de tine”, a spus în deschiderea conferinței Horia Scubli, primarul municipiului Sighetu Marmației.
La întâlnirea din Sighet au participat zeci de persoane. Primari, consilieri locali și județeni, reprezentanți ai centrelor de informare turistică și alți cetățeni au ascultat povestea irlandezului care a pornit în „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”.
„Când am terminat 7 ani al proiectului „Drumul lung spre Cimitirul Vesel” anul trecut era evident în mintea mea și confirmată în scurt timp de colega mea de la asociație, și am zis trebuie să facem un sumar cu ce s-a întâmplat. Multă lumea nu are habar că au fost 7 ani, numai în mintea și în inima mea era asta, unii oamenii se întrebau cine este omul ăsta, l-am văzut acum 3 ani, am auzit că a mers pe jos de la Săpânța până la București, tot felul de chestii care poate aparent nu au legătură între ele. Dar au o legătură, toate sunt motivate de un singur lucru, dorința. Când am scris împreună cu colega mea Loredana și cu ajutorul fotografilor, la această carte, a venit întrebarea care va fi titlul cărții. Cartea este povestea celor 7 ani ai proiectului „Drumul lung spre Cimitirul Vesel” și la titlu ne-am gândit despre ce este vorba în acest proiect, care este acel lucru care ne motivează să mergem până în pânzele albe pentru ceva ce aparent nu are nume și am dat numele deFocul Viu”, a explicat Peter Hurley.
Nu banii câștigați au fost cei care l-au ambiționat să exploateze și să valorifice cultura tradițională, ci focul viu descoperit în Maramureș. A început să lupte pentru continuitatea satului românesc, iar rezultatul a fost apreciat de mii de oameni.
„În aceste broșuri este și un raport financiar pentru că după atâția ani și atâta efort, întrebarea e firească, cât au costat toate astea și de unde au venit banii, și atunci veți vedea în acest raport financiar că am defalcat fiecare an și sursele de venit, cine a finanțat fiecare an. Primul festival „Drumul lung spre Cimitirul Vesel” a fost în 2010. Când am gândit că o să fac evenimentul am crezut că o să coste 100.000 euro și i-am pus la o parte și am crezut că va fi bilet de intrare, să se recupereze un pic din diferență, dar nu a fost așa. Sursele de venit pe care ne bazam nu au venit și costurile au fost mai mari și am tras linie după eveniment de 2 zile șia costat 143.000 euro. Venitul a fost 16 milioane de lei, atât am încasat”, a explicat Peter.
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel”, „Pe drumurile lui Leșe”sau „Întoarcerea la stână” sunt doar câteva dintre evenimentele pe care Peter Hurley le-a orgzanizat. A pus suflet și a reînviat focul chiar și în satele românești în care acesta a fost stins. Cu ospitalitatea maramureșenilor, voia bună și portul autentic a reușit să readucă întâlnirile oamenilor din satele de odinioară.
Nu s-a îmbogățit de pe urma Maramureșului, dar este un om de afaceri și crede că aurul României este tradiția ei rurală, motiv pentru care în acești ani mărturisește că nu și-a investit doar banii, ci toată energia și timpul lui. Este mulțumit de rezultatul obținut, motiv pentru care dorește se implice în asigurarea continuității vieții autentice a satului maramureșean. Nu a ezitat să vorbească deschis despre acest subiect nici în cadrul conferinței. În fața reprezentanților localităților din Maramureș, Peter Hurley a încercat să expună motivele pentru care trebuie să ne implicăm cu toții în menținerea focului viu din această zonă unică.
„Sătenii care produc nu sunt ca mine, ei lucrează pământul, ei sondează pământul pentru energie, energie pe care o pun în mâncarea pe care o fac, care acum este o problemă. Piața agroalimentară tradițională a satului s-a evaporat, nu mai există. În urmă cu sute de ani sătenii aduceau mâncarea aici în piață. Ciclul economic începea când ei veneau și cu banii pe care îi primeau pentru produse nu plecau acasă, ci îi cheltuiau în oraș pe lucruri care nu se găseau la ei, orez sau sare, orice și ăsta a fost ciclul economic, dar la un momentdat noi i-am întors spatele”, a mai precizat irlandezul.
Piețele tradiționale, producătorii locali și promovarea turismului sunt doar câțiva dintre factorii decisivi în păstrarea acestei comori culturale. Albumul intitulat „Focul viu” nu reprezintă doar un sumar al unei experinețe irlandeze în promovarea patrimoniului românesc ci si etapele realizării evenimentelor din cei 7 ani, o scrisoare deschisă a lui Peter Hurley către cei interesți și implicați direct în păstrarea culturii tradiționale, dar și câteva direcții strategice care ne-ar putea ajuta să ne facem o idee despre potențialul satelor românești.
Lasa un raspuns