Alertă în rândul sighetenilor care deţin animale de companie. Mai mulţi câini au fost duşi la medicul veterinar şi identificaţi cu căpuşe infestate cu parazitul Babesia, un virus extrem de periculos care poate duce chiar şi la deces şi afectează atât animalele, cât şi oamenii. Un câine a murit din cauza unei căpuşe infestate. Medicul veterinar nu a mai putut face nimic pentru a-l salva întrucât a fost dus la cabinet prea târziu. Stăpânii animalelor care au ajuns la cabinet cu astfel de probleme au arătat că parazitul a fost luat din Parcul Grădina Morii. În cursul zilei de astăzi, locul de agrement a fost deratizat de către autorităţi pentru a scăpa de acest pericol.
„Există o epidemie de căpuşe infestate cu Babesia în zona Grădina Morii. Cazuistica noastră în două săptămâni a fost de opt pacienţi infestaţi cu babesioză. Babesioza este o boală destul de gravă pentru animal, în multe cazuri chiar decedând dacă nu se intervine la timp”, a spus medicul veterinar Andreea Miclean.
Babesia este un parazit care se multiplică în organismul mamiferelor, atât al canidelor, cât şi al bovinelor şi este şi o boală ce se transmite şi la om. Transmiterea la om se face direct de la căpuşă, ca la celelalte specii.
„La căpuse, Babesia se localizează în glandele salivare, iar atunci când înţeapă animalul îi transmite prin salivă Babesia, care ajunge în sângele animalului şi începe să se înmulţească în hematii. Acolo încep să distrugă hematia, eliberând un pigment specific hematiilor, care dă culoarea sângelui roşu. Prin eliberarea acestui pigment rezultă o hemoliză intravasculară, adică distrugerea masivă a eritrocitelor, care se manifestă prin urină colorată în roşu, o culoare ruginie şi se numeşte hematurie”, explică medicul veterinar Andreea Miclean.
Cel mai important este ca animalele să fie duse la medic de îndată ce se observă primele simptome ale bolii. Acest lucru poate să le salveze viaţa.
„Primele semne la care trebuie să fie foarte atenţi deţinătorii de animale sunt: starea letargică a animalului, adică lipsit de chef de joacă, stau retraşi în colţuri întunecate şi reci pentru că primul semn este febra. Nu toate animalele se manifestă la fel, astfel că sunt şi cazuri individuale. Vorbim despre febră peste 40,5 grade. Următorul simptom este hematuria, iar într-o formă mai avansată a bolii apare icterul, adică acea colorare în galben a tuturor mucoaselor şi a sclerei ochiului”, mai explică medicul veterinar.
Ultimul simptom indică însă o stare avansată o bolii. La câini, zonele cele mai predispuse sunt membrele şi zona abdominală, iar asta deoarece căpuşele trăiesc în vegetaţia înaltă, nu îi iarbă. Există însă şi cazuri în care căpuşele se instalează şi în alte zone precum urechi sau gât ori pe cap. În mod normal căpuşele apar abia pe la mijlocul lunii martie, însă vremea din această perioadă a favorizat apariţia lor mai timpurie.
„Odată ce ajung în cabinet trebuie diagnosticată această boală, diagnostic ce se pune pe baza examenului clinic, apoi se prelevează sânge periferic şi se face frotiu, care se urmăreşte la microscop printr-o coloraţie specifică, se identifică babesia şi se începe tratamentul. Tratamentul nu este unul foarte uşor şi nici foarte ieftin, dar este medicamentul de elecţie care se administrează animalului odată diagnosticat cu babesioză. Se face de asemenea antibiotic pe o perioadă îndelungată de timp, o lună-două, în funcţie de gravitatea cazului, se dau hepatoprotectoare pentru a ajuta ficatul să reziste şi vitaminizare”, povesteşte medicul veterinar Andreea Miclean.
De asemenea se fac perfuzabile, i se dă mâncare uşoară şi este ţinut sub control. Medicii le recomandă sighetenilor deparazitarea externă a animalului, care se face strict de către medicul veterinar cu soluţii specifice care au acţiune împotriva căpuşelor. Sighetenii au alertat şi autorităţile cu privire la această epidemie, astfel că azi, de la primele ore ale dimineţii, Serviciul Public de Gospodărire Urbana a dispus deratizarea tuturor parcurilor din municipiu, printre care şi Grădina Morii. Reprezentanţii firmei care a fost angajată să efectueze deratizarea spun că soluţiile nu sunt dăunătoare nici pentru animalele de companie şi nici pentru om.
„S-a folosit un amestec de două produse, respectiv cipermetrină amestecată cu caotrin SC25, un produs care conţine deltametrină. Substanţele respective nu sunt periculoase pentru om, se folosesc în industria alimentară pentru a preveni insectele care trebuie combătute, produse care, ca să zic aşa, la atingere nu ar reprezenta un pericol”, a explicat inginerul Claudiu Decan, administratorul firmei de deratizare.
Soluţia s-a aplicat manual, atât pe iarbă, cât şi pe scoarţa copacilor pentru a extermina căpuşele. Substanţa îşi face efectul atât pe loc, cât şi în timp, datorită produselor care au remanenţă în astfel de condiţii de până la 3 luni de zile.
Lasa un raspuns