Pregătită după rețeta bunicii, absolut naturală, silvoița s-a învârtit cât a fost ziua de lungă la Muzeul Satului din Baia Mare

Pregătită întocmai după rețeta bunicii, absolut naturală, fără zahăr și alți conservanți, silvoița (magiun, silvoiz, lecvar, lictar) a fost fiartă la foc domol, în căldarea de aramă, în care s-a învârtit cât a fost ziua de lungă vineri, 15 septembrie la Muzeul Satului din Baia Mare.

”Ne-am apucat de treabă dis-de-dimineață și cât timp o parte din colegii noștri au pregătit focul, iar ceilalți s-au ocupat de spălatul prunelor, nu ne-am lăsat nici noi mai prejos și am început să dejdeocăm prunele.

Desigur, am avut și ajutoare de nădejde. Elevii clasei a III-a, de la Școala Gimnazială Ep. dr. Alexandru Rusu , prof. înv. primar Monica Nădișan, ni s-au alăturat încă de la începutul zilei cu forțe proaspete și mult entuziasm.  Îndrumați îndeaproape, extrem de atenți și harnici, școlăreii s-au apucat serios de treabă și cât ai clipi prunele au fost gata de pus în căldare. La puțin timp, au ajuns alături de noi și micuții din grupa mare A, de la Grădinița cu program prelungit, nr.3, structură a Colegiului de Arte, educatoare Costin Simona și Dragoș Patricia, care au ajutat la învârtit în căldare, dar și elevii de la Liceul Spiru Haret UCECOM Baia Mare. Și cum de lângă silvoiță nu puteau lipsi cocuții aburinzi, cu coajă crocantă, elevii de la profilul alimentație s-au apucat de treabă.

 Alături de noi au fost și seniorii de la Asociația Caspev, care au împărtășit celor mai tineri din secretele unor preparate culinare delicioase, în timp ce învârteau temeinic în căldarea cu prune.

 Printre povești, frământat, învârtit în căldare și arome irezistibile, orele au trecut, ,,mierea de prune” a prins consistență și încet, încet a fost numai bună de degustat și pus în borcane.  Gustul desăvârșit și mirosul îmbietor ne-au transpus imediat în satul de odinioară al bunicilor, acolo unde, la fel ca acum, stăteam până noaptea târziu să degustăm bunătățile care erau ,,de pus pe iarnă”.

 A fost o zi lungă, însă extrem de productivă și bogată în experiențe noi pentru unii, cunoștințe interesante pentru alții, dar mai ales pentru păstrarea unei tradiții locale cu un rezultat atât de apreciat și de gustos!” – a declarat Cristina Robescu, muzeograf.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.