Numărul romilor în Maramureş – în creştere

Numărul romilor în Maramureş – în creştere

Maramureşul are 34781 de persoane de etnie maghiară.Cei mai mulţi maghiari sunt în mediul urban 28328, în Baia Mare 14 085, urmat de Sighetu Marmaţiei cu 4600 de maghiari. Ca procent Câmpulung la Tisa ocupă prima poziţie cu 71, 4%. Etnie romă este reprezentată la nivel de Maramureş de 12638 de persoane. Dintre acestea 7637 trăiesc în mediul urban, iar 5001 în mediul rural. Cei mai mulţi romi se află în Baia Mare, 3182 reprezentând 2, 8%, urmată de localitatea Şomcuta Mare cu 1066 de persoane de etnie romă. Raportat la numărul de locuitori, Coltău se distinge cu cea mai mare concentraţie de 37, 8% de persoane de etnie romă.
Etnia ucraineană este reprezentată de 31234 locuitori. Dintre aceştia 1150 trăiesc în mediul urban, iar 30084 în mediul rural. În Sighet sunt declaraţi la recensămnt 820 de ucraineni, reprezentând un procent de 2,3%, din totalul locuitorilor .Poienile de sub Munte este însă fruntaş la procentul acumulat. Cei 9284 de ucraineni din comună, întrunesc un procent de 94,8% . Poienile de Sub Munte este urmată de Ruscova cu 5141 de persoane.
Populaţia de etnie germană este reprezentată de 1075 locuitori, 1037 fiind în mediul urban şi doar 38 s-au declarat în mediul rural.
În Baia Mare sunt 284 de germani, ceea ce înseamnă un procent de 2,5%, iar în  Vişeu de Sus 605 germani, ceea ce reprezintă 4,2 % din totalul locuitorilor.
După cum rezultă din datele prezentate în statistica recensămntului,  localităţi cu peste 20% maghiari sunt: Ulmeni, Băiuţ, Câmpulung la Tisa. Crăciuneşti. Peste 20% romi: Ulmeni, Coltău, Coroieni, Satulung. Peste 50% ucraineni: Bistra, Bocicoiu Mare, Poienile de Sub Munte, Remeţi, Repedea, Rona de Sus, Ruscova,. Singura etnie la care se înregistrează o creştere a numărului populaţiei între recensăminte este etnia romă cu 3725 persoane respectiv cu 41,8%

Structura populaţiei stabile preliminare după religia declarată la recensământ arată că 78,13% dintre persoanele din judeţul Maramureş sunt de religie ortodoxă; 5,23% s-au declarat de religie romană-catolică, 5,12% de religie greco-catolică, 3, 65% de religie reformată, iar 3, 82% penticostală. Ponderi între 0,1 – 0,8 au înregistrat următoarele religii: baptistă, adventişti din ziua a şaptea Persoanele de altă religi reprezintă 1,85%

S-au declarat „fără religie” 967 persoane, care reprezintă 0,21% din total, ateii deţin o pondere de 0,09% în totalul populaţiei stabile preliminare (numărul acestora fiind de 395 persoae). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 2,8 mii de persoane, reprezentând 0,62% din populaţia stabilă a judeţului.
 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.