În 1 iulie, s-au împlinit 45 de ani de la inaugurarea primei expoziții a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară în Clădirea Pavilionară, pe vremea aceea Secție de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Maramureș.
În 45 de ani au fost organizate nenumărate expoziții, activități de cercetare, simpozioane, publicații, proiecte, colaborări, manifestări diverse și multă implicare.
Etnograful Janeta Ciocan, a publicat în revista de cultură Familie din 1 ianuarie 1979 un articol cu titlul ”Etnografie și artă populară”
”Valorificarea patrimoniului muzeal de etnografie și artă populară, ocupă un loc tot mai important în activitățile cultural educative ale muzeelor cu acest caracter. Din multiplele forme de valorificare, ca una dintre cele mai importante prin care se pot aprofunda aproape toate aspectele fenomenelor de cultură materială populară, rămâne expoziția cu caracter permanent. „în ultimii 30 de ani cercetările în domeniul etnografiei s-au intensificat, ele cuprinzînd și zonele etnografice din nordul țării noastre, clarificîndu-se majoritatea problemelor legate de aspectele culturii materiale populare.
De la înființarea secției de etnografie în cadrul Muzeului județean Maramureș (1964), muzeografii etnografi au căutat nu numai să adune un bogat și valoros patrimoniu de cultură materială populară, dar și să studieze și să cerceteze în teren și din bibliografia existentă fenomenele culturii materiale populare din zonele etnografice Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureș.
Avînd în vedere rezultatele acestei munci de cercetare, a bogatului patrimoniu adunat în toți acești ani (peste 4 000 piese) a sarcinilor trasate de programul P.C.R. muzeelor cu caracter de etnografie și artă populară și avînd sprijinul organelor locale de partid și de stat s-a putut trece la organizarea unei expoziții cu caracter permanent, care să ilustreze unitatea culturii populare din nord-vestul României, să prezinte vizitatorilor creația artistică deosebit de originală a celor ce au locuit aceste meleaguri dintotdeauna, în acest scop s-a atribuit muzeului clădirea fostului Teatru de vară, care în urma unor reparații capitale și transformări, cuprinde 4 săli — însumând o suprafață de expoziție de peste 500 mp, depozitele secției cu condiții optime de conservare și un modern laborator de restaurare și tratare lemn, în primele săli au fost prezentate prin obiectele cele mai specifice, ocupațiile principale și secundare tradiționale, meșteșugurile populare (fierărit, olărit, dulgherit) unele instalații tehnice populare, mobilierul țărănesc, obiecte de uz și industrie casnică textilă, elemente de arhitectură populară.
Aici obiectele au putut fi expuse fără o delimitare strictă zonală, bună înțelegere de către vizitator, atît a fenomenului etnografic românesc cît și a continuității poporului român pe acest teritoriu. Trebuie subliniat faptul că această clădire care adăpostește azi expoziția pavilionară de etnografie și artă populară a Muzeului din Baia Mare, nu și-a schimbat complet destinația. în spate, prin extinderea fostei case s-a realizat o scenă, amfiteatrul fiind și el renovat. Aici se vor prezenta în viitor spectacole folclorice, filme cu caracter etnografic și folcloric, venindu-se astfel în sprijinul activităților cultural-educative pe care trebuie să o desfășoare orice instituție muzeală.”
Lasa un raspuns