INCONVENIENTE: Mii de medicamente, retrase de pe piaţa românească de către producători

INCONVENIENTE: Mii de medicamente, retrase de pe piaţa românească de către producători

 Marii producători de medicamente au no­­­ti­ficat Agenţia Naţională a Medi­ca­­mentului cu re­tragerea a 1.200 de me­dicamente de pe piaţă din cele 6.000 pentru că nu le convine preţul la care decontează Guvernul României medicamen­tele.

În joc este o piaţă de 1,5 miliarde de euro pe an, su­ma pe care o cheltuie statul român pentru decon­ta­rea parţială sau totală a medicamentelor.
Guvernul credea că este rezonabil ca în România preţul medicamentelor să fie cel mai mic din 12 ţări din Europa, conform cu salariul şi PIB per capita, dar marii producători nu mai aduc sau aduc mai puţine medicamente pentru că nu le convine preţul. Unii, precum GSK din Marea Britanie, nu mai aduc nici vaccinuri pentru copii pentru că nu le convine preţul.
Mecanismul prin care se stabileşte preţul medi­ca­mentelor în România reprezintă un factor principal în existenţa crizei de medicamente de pe piaţa locală, a spus ieri la ZF Live Robert Popescu, director general al companiei de distribuţie de medicamente AD Pharma.
„Lipsa multor medicamente de pe piaţa din România este o realitate de necontestat. Este adevă­rat că şi exportul paralel reprezintă un factor care influenţează lipsa anumitor medicamente din piaţă, dar problema este mult mai adâncă.
„Ea are la bază mecanismul prin care se stabileşte preţul medicamentului. Noi vrem ca pentru fiecare produs din piaţă să avem cel mai mic preţ. Ne uităm la 12 ţări din Europa care au cele mai ieftine produse şi alegem cel mai mic preţ“, spune Robert Popescu.
În opinia acestuia, fiind vorba despre o piaţă în care statul este principalul plătitor pentru toţi jucătorii, acest lucru nu este ceva anormal. „În toate ţările europene preţul de comercializare a medicamentelor este reglementat de către stat.“
În Europa, cele mai multe ţări decid în legătură cu preţul medicamentului după o analiză în funcţie de veniturile pe care le au de la sistemele de asigurări, numărul de pacienţi, dar şi pe baza unui trend istoric al preţului medicamentului.
„La noi lucrurile sunt mai simple. Ne uităm la ceea ce fac cei din Europa, mai precis la cele 12 ţări care sunt considerate referinţă pentru noi, şi, prin lege, începând din 2009, preţul fiecărui medicament în parte ar trebui să aibă cel mai scăzut preţ din grupul analizat. Este o decizie a Ministerului Sănătăţii (MS). Este la latitudinea exclusivă a autorită­ţilor nostre cu ce preţuri vrem să comercializăm medicamentele.“
Pentru fiecare medicament din piaţă, dar şi pentru toate medicamentele care există în România, în fiecare an producătorii trebuie să întocmească un dosar de preţ care trebuie să cuprindă în esenţă preţurile din cele 12 ţări.
„În momentul în care un producător consideră că preţul pe care îl are aprobat este prea scăzut şi, din diverse motive, acel preţ nu se justifică economic pentru ei atunci, producătorul respectiv va notifica Agenţia  Naţională a Medica­mentului (ANM) că a decis să retragă medicamentul de pe piaţa locală.“
Decizia referitoare la cel mai mic preţ trebuia să se aplice din 2009, dar a fost întârziată până la 1 iulie 2015.
„Nu putem să afirmăm că ne aflăm într-o situaţie de criză de medicamente mai gravă decât eram acum 3-6 luni. Problema este de când există această criză şi cât de mult riscă să se adâncească. Măsura de reducere a preţului cu 35% la medicamentele care ies de sub protecţia patentului nu s-a întâmplat încă. Dacă acum spunem că avem o criză a medicamentelor din cauza reducerii de 35%, este o aberaţie, dar putem avea potenţial pentru o criză acută din cauza acestei reduceri atunci când va intra în vigoare“, precizează Robert Popescu.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.