Sunt fericite cazurile în care putem prezenta două sau mai multe fotografii ale aceleași străzi din Baia Mare, chiar dacă sunt din perioade diferite dar apropiate. Ei bine, de această dată avem mai multe imagini fragmentare care, puse cap la cap, ne permit să construim o imagine de ansamblu a uneia dintre cele mai importante căi de acces la nucleul istoric al orașului Baia Mare, respectiv strada Gheorghe Șincai.
Cunoscută timp îndelungat sub numele de Kossuth Lajos (Kossuth-utza), Regele Ferdinand (anii 1930), 17 Octombrie (perioada comunistă), Gheorghe Șincai (din 1990 încoace), această stradă permitea intrarea/ieșirea prin Poarta Sătmarului ceea ce însemna de fapt deschiderea spre comitatul din care făcea parte orașul Baia Mare din punct de vedere administrativ.
Una dintre cele mai vechi fotografii din colecțiile muzeului și singura de la sfârșitul secolului XIX cu o asemenea perspectivă spre vestul orașului, vine în fața dumneavoastră cu două edificii care marchează dechiderea străzii care este obiectul actualei noastre prezentări, edificii care nu mai există azi în forma respectivă. În partea stângă a imaginii este clădirea cunoscută sub numele de Casina Hotelului Ștefan, ridicată în anul 1874, iar edificiul din partea dreaptă, este unul mai vechi, probabil de secol XVII-XVIII dar structura arhitecturală a acestei clădiri fost radical schimbată în jurul anului 1900 când a căpătat actuala înfățișare.
În urma incendiului din anul 1905, amintit deja, clădirea Casinei a fost ruinată complet în timp ce clădirea din dreapta, cu noua arhitectură, cunoscută azi de băimăreni ca și Magazinul „Central”, nu a fost afectată de acel dezastru.
Strada Gheorghe Șincai, în urmă cu mai bine de 100 de ani, avea o configurație plăcută, edificiile erau, unele dintre ele, modernizate, iar faptul că au fost amenajate chiar și zone de relaxare a stârnit cu siguranță bucuria băimărenilor. Astfel, Parcul „Lendvay Marton”, era o minunată oază verde, în mijloc cu bustul turnat în bronz al marelui actor de teatru, devenit în anul 1844 cetățean de onoare al orașului Baia Mare. Acest părculeț a fost poziționat în fața Cercului Civil de Lectură (fostul sediu al Clubului Phönix), în spațiul unde azi se află clădirea Poliției (Foto 4).
La un moment dat bustul a fost mutat în piața centrală iar prin anii 1950 în parcul mare al orașului. Mica zonă verde a mai dăinuit o vreme, locul respectiv fiind numit în perioada interbelică Piața „Gheorghe Șincai” deoarece, peste drum luase ființă în anul 1919 primul liceu românesc din oraș, Liceul „Gheorghe Șincai”.
În perioada noastră de referință, respectiv înainte și după 1900, zona de interferență a străzii Kossuth–utza/Regele Ferdinand, cu piața centrală era uimitor de aglomerată. Zona avea valențe comerciale poate mai accentuate decât ale altor străzi adiacente, avea și atuul vecinității unui mare hotel dar oferea și multe și variate servicii cotidiene băimărenilor. Spre exemplu, în anii 1930-1933, pe strada „Regele Ferdinand” funcționau sedii industriale („Delta”- fabrica de parchete, fabrica de săpun), o pompă de benzină, mulți angrosiști (de mobilă, de ghete) și desigur firmele de meșteșuguri și servicii dintre care amintim: ceasornicari/bijutieri, zugravi, tâmplari, pălărieri, croitori, bărbieri/frizeri, medici sau avocați.
Din fericire, pe lângă edificiile pe care noi le vedem, unii chiar zilnic, pe strada Gheorghe Șincai există un martor tăcut al acestui parcurs istoric băimărean, de fapt a evoluției secvențiale descrisă anterior foarte sumar, un martor prețios care vara ne oferă o umbră răcoroasă iar toamna un minunat spectacol vizual. Da, este vorba despre minunatul castan sălbatic din fața Poliției de pe strada Gheorghe Șincai, un arbore secular ocrotit, unic în România prin monumentalitatea coroanei cu o rază de 21 m. Nu este singurul martor de acest fel din Baia Mare dar este astăzi copacul prețios de pe strada noastră.
Lasa un raspuns