A DOUA ZI DE PAŞTE: Tradiții și obiceiuri

A DOUA ZI DE PAŞTE: Tradiții și obiceiuri

Tradițiile și obiceiurile de Înviere sunt cunoscute și respectate de o mulțime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu același lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paște, care nu sunt cunoscute de toată lumea.

În zilele de Paște existau interdicții aspre, încă din moși strămoși: în prima zi nu era permisă plecarea din sat, nu se mătura prin casă, nu se pregătea mâncare iar masa de Paște nu se ridica timp de trei zile. Astăzi, în a doua zi de Paște, se obișnuiește ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Nasii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la hora satului, notează crestinortodox.ro. 
În cea de-a doua și în cea de-a treia zi de Paște avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, care a leșinat la aflarea veștii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.
Așadar, lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat, iar marțea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat și acum, iar tradiția de a stropi cu parfum rudele și prietenii vizitați a doua zi de Paște este o reminiscență târzie și "emancipata" a acestei datini, scrie crestinortodox.ro.
Un alt obicei este ca feciorii din sat să ia cu ei o găleată cu apă și să meargă acasă la fetele nemăritate. Dacă le găsesc dormind, toarnă apa din găleată pe ele. Se crede că fetele care sunt udate se vor mărita în curând.
În zilele noastre, bărbații obișnuiesc să ude doamnele și domnișoare cu parfum, dar nu întotdeauna a fost așa. În trecut, stropitul se făcea cu apă proaspătă din fântână, iar povestea acestui obicei este cu mult mai frumoasă:
Se spune că, într-o zi, o fată creștină mergea la târg să vândă ouă. Pe drum s-a întâlnit cu o fată păgână, care dorea să le cumpere și au început să povestească. Din vorbă în vorbă, fata creștină i-a explicat celeilalte despre credinta în Dumnezeu, despre binele creștin și a îndemnat-o să se creștineze.
Răspunsul celei păgâne a fost că se creștinează numai dacă îi dovedește existența lui Dumnezeu, care să coloreze ouăle în roșu: „Atunci voi crede, când ouăle albe pe care mi le-ai vândut se vor face roșii”. Minunea s-a înfăptuit și cele două fete au leșinat de emoție. Niște trecători le-au văzut și le-au stropit cu apă. De la această legendă ar fi rămas obiceiul de udat, de Paște.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.