REPORTAJUL ZILEI: În Maramureş se înregistrează tot mai multe naşteri premature şi copii născuţi de mame sub 18 ani

Medicii trag un semnal de alarmă: numărul nașterilor premature și al copiilor născuți de mame sub 18 ani este în creștere. Doi bebeluși născuți prematur și cântărind mult sub greutatea normală luptă pentru supraviețuire la Maternitatea Spitalului Județean.
700 de grame. Cam atât cântărește, în medie, o pâine, dar și un copil a cărui mamă este la patra sarcină, primele 3 fiind pierdute. Un alt micuț care luptă pentru viață are puțin peste un kilogram, iar mama lui este minoră. Sunt doar două cazuri cu care se confruntă în prezent medicii celei mai mari unități spitalicești din județ.
Aceștia veghează minut cu minut bebelușii, întrucât transportul lor într-un alt centru este riscant și poate duce la agravarea stării de sănătate. Și totuși, medicii sunt încrezători în forța micuților, mai ales că cel mai mic copil născut la Baia Mare a cântărit puțin peste 600 de grame, iar acum este pe picioarele lui.
„Sunt copii foarte mici, născuți sub termen, unul la 26 de săptămâni, cântărind 700 de grame , iar al doilea, nu se știe vârsta de sarcină, mama fiind de 17 ani, iar copilul are un kilogram și 100 de grame. Starea lor este, deocamdată, stabilă, dar decompensarea apare, de obicei, după 72 de ore, până la 7 zile. Mama bebelușului de 700 de grame  e la a patra sarcină, pierduse încă 3, știa de riscurile la care se expune, cealaltă, de 17 ani, știe mai puțin. Transportul micuților este foarte  riscant, poate duce la agravarea stării lor, indiferent cu ce mijloc îi transportă”, a arătat șefa secției neonatologie, Laura Veronescu.
Anual, în Maramureș vin pe lume în medie 2.000 de copii.  200 dintre ei  dintre ei se nasc prematur, având nevoie de îngrijire medicală în secția de terapie intensivă.
„Acum avem aparatură, medicația ne mai lipsește pentru ca să fim și noi o secție de nivel III. Din păcate, ierarhizarea aceasta nu ne ferește de riscul de a avea copii sub 1.500 de grame.  Acești copii au cele mai mari riscuri în ce privește sănătatea, apoi sunt copiii cu probleme de naștere dificilă, apoi cele la care mamele au probleme la naștere și la care trebuie să li se facă manevre de resuscitare imediat după naștere. Numărul nașterilor premature și al copiilor născuți din mame sub 18 ani este în creștere”, a atras atenția medicul.
Și la nivelul țării, numărul nașterilor premature sau al celor cu risc este ridicat. România se află pe primul loc în clasamentul nefericit al  mortalității infantile, cu o rată de 8,5 la 1.000 de nou-născuți, față de media europeană de 3,9 la mie.
„Sunt foarte multe nașteri premature, cam 20.000 de nașteri premature pe an la nivelul țării, care sunt constante, adică ele se întâmplă. Numai că doctorii trebuie să fie pregătiți. De multe ori există o lipsă de echipament, lipsă de bani pentru consumabile și lipsă de personal calificat și suficient care să asigure asistența nou-născuților pe durata celor 24 de ore”,  a punctat Gabriela Alexandrescu, presedinte executiv Salvați Copiii România.
Medicii au tras un semnal de alarmă cu privire la numărul tot mai mare de cazuri în care adolescentele devin mămici încă de la începutul anului. De altfel, TV Sighet a prezentat în luna aprilie povestea a doi  minori de 15 ani care au devenit părinții unui copil cu grave probleme de sănătate.
În Sighet, anul acesta au devenit mame zeci de adolescente cu vârsta între 15 şi 17 ani. În lipsa unui program naţional de educaţie sexuală sau din cauza educaţiei deficitare, tot mai multe tinere aleg să îşi înceapă viaţa sexuală foarte devreme.
„Din păcate există mame minore, s-au înregistrat 24 de naşteri care au mamele minore din 1 ianuarie până în ziua de astăzi. Din păcate avem chiar foarte, foarte tinere, respectiv la 15 ani avem 6 mame minore, 16 ani avem 8 naşteri şi la 17 ani avem 10 naşteri. Toate aceste persoane au domiciliul pe raza serviciului nostru, respectiv Sighetu Marmaţiei”, a declarat Ilişca Remeny, şefa Serviuciului pentru Evidenţa Populaţiei Sighet.
Cele mai multe dintre tinerele mame ajung în centrele maternale, deoarece familia nu le oferă niciun sprijin.
„În evidenţa noastră se află câteva mame minore, în general aceste mame optează pentru a se căsători doar în ultimă înstanţă, dar pentru aceasta trebuie să obţină acordul DGASPC-ului, dar foarte multe mame sunt îndreptate spre centrul maternal pentru că familia nu le acceptă. Ele locuiesc acolo un an de zile, după care de multe ori se întorc în familia extinsă, iar poate între timp se căsătoresc, însă marea majoritate a lor optează pentru centrul maternal”, a declarat Georgeta Delescu, directorul Direcţiei Sociale Sighet.
În ultima perioadă în Sighetu Marmaţiei s-a încercat consilierea în şcoli, dar şi în familiile cu probleme pentru ca astfel de cazuri să fie evitate pe viitor.