Social

DNA: Modificarea Codurilor Penale ar putea avea un efect devastator asupra anchetelor penale

joi , 14 dec 2017, ora 21:09       de Mediafax       Social

 DNA susţine că modificările Codurilor Penale dezbătute în Comisia Specială a Parlamentului ar putea avea un efect devastator asupra anchetelor penale, întrucât elimină instrumentele legale indispensabile, pentru care pot fi investigate infracţiunile săvârşite.


„Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile. În realitate toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă. Aşadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie”, se arată într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Pentru a-şi susţine afirmaţiile, reprezentanţii DNA oferă mai multe exemple din modificările propuse, una dintre ele vizând articolul care îi obligă pe procurori ca, imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, precizează DNA, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant

„Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate; Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni.

Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite”, se mai arată în sursa citată.

Instituţia anticorupţie mai explică faptul că modificarea articolului 273 din Codul de Procedură Penală dezincriminează infracţiunea de mărturie mincinoasă, ce are efect inclusiv asupra cauzelor aflate pe rol ce au obiect această faptă. Procurorii mai spun că aflarea adevărului va fi un proces extrem de dificil, în în care martorii vor şti că pot minţi fără să aibă nicio consecinţă, având impunitate.

„Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală; Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi şi incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate. Această formă a infracţiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă faţă de toate celelalte categorii sociale care sunt sancţionate doar dacă acţionează cu intenţie şi doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege; Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane”, mai spune DNA.

Totodată, sursa citată mai exprimă îngrijorare şi faţă de o altă modificare ce arată că o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după şase luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală, precizează DNA.

„Prin modificarea art. 223 alin .2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.

Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor”, mai avertizează procurorii.

O altă prevedere propusă ar duce, spune DNA, la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător.

„Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracţiuni şi dreptul publicului de a avea acces la informaţii de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligaţia statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate şi mass-media la informaţii de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violenţă etc. reprezintă informaţii de interes public, aşa încât, restricţia echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii publice”, arată sursa citată.​

​Ordinea de joi a a şedinţei Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei cuprindea dezbaterea modificărilor Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Dezbaterile au fost amânate pentru luni.

COMENTARII

Lasa un comentariu

*
*
*
Campurile marcate cu "*" sunt obligatorii


Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.



TV Sighet

SONDAJ DE OPINIE

Dacă în toamnă ar fi alegeri parlamentare, ce partid ați vota?
PSD+ALDE
PNL
USR
UDMR
Altul

NEWSLETTER

Abonati-vă la newsletterul nostru si veti fi la curent cu ultimele stiri:
Sighet FM