Social

160 DE ANI DE RAFINARE: România deține 0,3% din capacitatea mondială de rafinare

vineri , 25 noi 2016, ora 12:33       de Agerpres       Social

 România deține 0,3% din capacitatea totală de rafinare la nivel mondial, anul trecut ocupând locul 22 în zona Europa-Eurasia, cu o capacitate de rafinare de 246.000 de barili/zi.


Primele trei locuri, în funcție de capacitatea de rafinare, sunt ocupate, în regiune, de Federația Rusă, cu o capacitate de 6,428 milioane barili pe zi, în 2015, Germania — 2,032 milioane barili și Italia — 1,915 milioane barili, conform statisticilor British Petroleum.

Capacitatea de rafinare la nivel mondial a fost, anul trecut, de 97,227 milioane barili pe zi, în Uniunea Europeană aceasta ridicându-se la 14,124 milioane barili/zi.

În primele opt luni ale acestui an, producția de produse petroliere a României a totalizat 8,44 milioane tone, conform datelor Institutului Național de Statistică. La finele lunii august, în stocuri se aflau 92.000 tone benzină, 348.000 tone motorină și 37.000 tone păcură. Exporturile de produse petroliere s-au cifrat, în perioada menționată, la 3,387 milioane tone.

Comisia Națională de Prognoză semnalează că, în primele zece luni ale anului trecut, cererea pe piață a produselor petroliere a crescut, comparativ cu aceeași perioadă din 2014. Astfel, ramura "fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului" a înregistrat o creștere a producției cu 3,5%, dar cifra de afaceri a cunoscut cea mai scăzută valoare (-24,4%) de după anul 2009, probabil, pe de o parte, din cauza diminuării semnificative a prețului produselor petroliere, diminuare compensată într-o oarecare măsură de creșterea volumului cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, iar pe de altă parte, ca urmare a faptului că a fost majorat stocul de astfel de produse.

Cantitatea de țiței supus la prelucrare a crescut cu circa 1% în primele zece luni ale anului 2015, față de perioada similară a anului 2014, datorită creșterii cu 2% a cantității de țiței importat, în timp ce cantitatea de țiței extras a scăzut cu 1,0%.

Benzina este cel mai important, dar și cel mai utilizat combustibil lichid obținut prin diferite procedee de rafinare a petrolului. Spectrul larg de întrebuințări a condus la dezvoltarea producției, astfel că, în primele zece luni ale anului 2015, față de aceeași perioadă a anului anterior, s-a înregistrat o creștere a producției cu 1,8%.

Petrolurile sunt folosite atât drept carburant, cât și drept combustibil pentru încălzire, în timp ce white-spirit-ul se utilizează ca solvent în industria lacurilor și vopselelor, a cauciucului și pentru condiționarea insecticidelor, ceea ce explică majorarea producției cu 7,4% în perioada analizată, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Motorina are avantajul că necesită mai puțină rafinare, fiind astfel mai ieftină decât benzina. Folosită de obicei la alimentarea motoarelor Diesel, atât de către populație, cât și industrial, producția de motorină a marcat o creștere cu 3,2% în perioada primelor zece luni din 2015, față de primele zece luni din anul 2014.

Păcura, sau reziduul distilării, reprezintă circa 40% din petrolul inițial. Servește ca materie primă pentru fabricarea uleiurilor de uns, a parafinei și a asfaltului, ca material pentru procedeele de cracare sau se arde ca atare, ceea ce explică creșterea cu 5,6% a producției de păcură din această perioadă.

Bitumul, obținut din prelucrarea păcurii, constituie stratul exterior al șoselelor și este componenta de culoare închisă din petrol. Utilizarea pe scară largă în asfaltarea drumurilor și în construcții (ex. la hidroizolații) a determinat o creștere a producției cu 30,3%.

Combustibilul lichid ușor este utilizat în domenii diverse precum încălziri centrale și la focarele utilajelor și instalațiilor industriale. Cerința crescută a determinat și creșterea producției cu 28,3% în primele zece luni ale anului 2015, față de primele zece luni ale anului anterior.

Proiectul Strategiei energetice a României, publicat recent de Ministerul Energiei, semnalează că, în pofida diminuării numărului de rafinării operaționale, România are o capacitate de prelucrare a țițeiului mai mare decât cererea internă de produse petroliere. Rafinăriile românești, care achiziționează producția națională de țiței și importă circa două treimi din necesar, au în prezent o capacitate operațională de 12 milioane tone/an.

"România a cunoscut, în ultimii ani, o scădere a activității de rafinare, urmând tendința de pierdere de competitivitate a industriei europene a rafinării, pe fondul prețului relativ ridicat al energiei în UE față de țările competitoare și al costului rezultat din reglementările europene de reducere a emisiilor de CO2 și de noxe", se menționează în document.

În 2014, rafinăriile din România au prelucrat 11,66 milioane tone de țiței și aditivi, rezultând 5,17 milioane tone motorină; 3,06 milioane tone benzină; 0,75 milioane tone cocs de petrol; 0,56 milioane tone GPL; 0,46 milioane tone asfalt; 0,38 milioane tone kerosen; 0,32 milioane tone păcură; 0,28 milioane tone nafta; 0,75 milioane tone gaze de rafinărie și 0,46 milioane tone de alte produse de rafinărie. Consumul total de produse petroliere a fost de 8,64 milioane tone.

Importul net de țiței a fost de 6,67 milioane tone, în principal din Kazahstan și Federația Rusă, dar și din Azerbaidjan, Irak, Libia și Turkmenistan. În 2016 au avut loc și importuri de țiței din Iran. Importurile de produse petroliere au fost, în principal, de motorină (circa 1 milion tone din Rusia, Ungaria și SUA, cu volume mici din alte state vecine) și de asfalt (0,41 milioane tone, în special din Ungaria, Serbia și Polonia). România rămâne un exportator net de produse petroliere.

"Cererea de produse petroliere depinde în special de evoluția sectorului transporturilor. În ultimul deceniu, ca urmare a reglementărilor tot mai stringente, tehnologia a evoluat către motoare cu ardere internă de eficiență crescută. În paralel, la nivel mondial are loc diversificarea modului de propulsie a autovehiculelor, prin utilizarea biocarburanților, a gazului natural și biogazului, dar și a energiei electrice și, marginal, a hidrogenului", se menționează în proiectul de strategie.

Totuși, deși importator net de țiței, România exportă produse petroliere în regiune și există condiții favorabile pentru păstrarea nivelului actual de activitate în sectorul de rafinare, cel puțin până în 2030.

Proiectul strategiei energetice subliniază că, în România, consumul final de produse petroliere înregistrează evoluții puternic divergente de la scenariu la scenariu. În Scenariul Optim, este preconizată o scădere continuă a consumului de la 79 TWh în 2030 la 70 TWh în 2040 și doar 55 TWh în 2050. Pe de altă parte, Scenariul de Referință estimează un nivel staționar, situat în jurul nivelului de 93 TWh în varianta de preț mic al combustibililor, în vreme ce ultimul scenariu prevede cea mai accentuată scădere, până la nivelul de 35 TWh în 2050. Evoluția este determinată de ritmul diferit de creștere a ponderii electromobilității în transportul rutier, în funcție de scenariu.

Se estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambițios de decarbonare combinat cu prețuri mici ale petrolului, producția de țiței cunoaște un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero.

COMENTARII

Lasa un comentariu

*
*
*
Campurile marcate cu "*" sunt obligatorii


Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.



TV Sighet

SONDAJ DE OPINIE

Cine consideraţi că ar trebui să se ocupe de problema haitelor de câini din oraş?
Primăria prin serviciul specializat
Asociaţiile prietenii animalelor
Cetăţenii

NEWSLETTER

Abonati-vă la newsletterul nostru si veti fi la curent cu ultimele stiri:
Sighet FM